S-a cam aşternut praful pe leapşa-maraton, aşa că m-am gândit să dau niţel cu pămătuful antistatic (cea mai bună invenţie în materie de chestiuni gospodăreşti, după folia de aluminiu şi pâinea feliată). Tema cu numărul 4 îmi cere să descriu o zi din viaţa mea, marcând momentele cu "bullets". Mai simplu şi mai clar, trebuie să îmbulett-esc o zi.
M-am hotărât pentru o zi de luni, fiindcă atunci am cele mai mari rezerve de energie:)) Aşadar luni, schimbul 1. Pornim de la premisa că Insipida nu e prezentă (recuperează ore suplimentare, sau are concediu, sau a fost răpită de extratereştri şi se va întoarce în anul 2175, yey) şi lucrez program normal de 8 ore.
- Ora 5:00. Sună alarma telefonului. Bâjbâi în beznă, opresc ţiuitoarea, pipăi după ochelari, mă împiedic de tăblia patului, ura, am ajuns în bucătărie, aprind lumina, pornesc binecuvântatul şi credinciosul meu filtru de cafea.
- Până-şi face el treaba, bolborosind şi răspândind cea mai plăcută aromă din lume (aceea de cafea proaspătă), mă spăl pe dinţi, mă şterg pe faţă cu o dischetă îmbibată în apă tonică, aplic crema de zi şi una de ochi.
- Beau cafeaua, răsfoiesc puţin presa online, mă îmbrac, mă pictez pe faţă, dau cu parfum ("Romance" de la Ralph Lauren momentan, care m-a cam decepţionat - îmi place foarte mult, problema e că nu persistă decât vreo două ore în cel mai bun caz).
- Ora 5:50. Pornesc motorul, dau drumul la muzică, plec la drum.
- Ora 6:50. Am ajuns la serviciu, cu o haltă făcută la brutăria aflată la vreo 500 de metri de firmă, de unde iau un sandviş cu şuncă şi roşii / şniţel cald / mozarella / whatever şi ceva dulce - un trigon cu mere / ştrudel cu cireşe / melc cu vanilie / whatever.
- Ora 7:00. Dau drumul la calculator, contemplez câte am de făcut, mă uit pe mail, sorb din paharul cu spârcâială înnobilată cu titulatura de cafea, pe care l-am luat de la automat.
- Ora 7:15. Sună Musiu Şarl, întreabă o chestie, îl lămuresc, mulţumeşte şi închide, răsuflu uşurată, mă apuc de lucru.
- Ora 9:30. Muncim de zor, răspundem la telefon, trimitem mail-uri, ne bucurăm că nu mai e aşa mult până la prima pauză a zilei.
- Ora 10:00. Eroare în sistem, o comandă nu se lasă prelucrată. Print screen, mail la Helpdesk, nervi.
- Ora 10:15. Pauză de-un sfert de oră (cum ar veni, pauza mică, zici că suntem la şcoală). Beau din nou o spîrcâială fierbinte.
- Ora 10:30. Înapoi la muncă. Bag seama că am mail de la Musiu Şarl. O întrebare legată de protocolul de prelucrare pentru un anumit tip de comenzi. Las totul baltă, încep să scriu detaliat, la al 15-lea rând îmi aduc aminte că mi-a zis cândva să nu-i mai scriu "romane", şterg 9 rânduri din 15, reformulez, în final mail-ul are 4 rânduri şi jumătate. Send. Răspunsul vine în mai puţin de un minut. "Danke, MFG HP". MFG e prescurtarea de la "mit freundlichen Grüßen", echivalentul nemţesc al lui "best regards". HP sunt iniţialele lui. Omul se economiseşte în scris, de-aia nici nu-i plac mail-urile lungi.
- Ora 12:30. Lucrăm cu spor, vine şeful de tură să ne întrebe ceva, îl lămurim, iar muncim.
- Ora 13:00. Pauza mare, de jumătate de oră. Iar spârcâială, vorbim de una-alta, bârfim, comentăm . Un fel de fierăria lui Iocan, versiune 2.0.
- Ora 15:00. Mai avem trei sferturi de oră şi-am încheiat ziua de muncă. Ne uităm în jur, hai că am reuşit să facem destul de multe azi, practic suntem "la zi" cu toate. Helpdesk-ul n-a reacţionat la mail-ul nostru, dar nu-i nicio surpriză - de mirare-ar fi fost dacă s-ar fi mişcat mai repede. Nu-i nimic, e şi mâine o zi.
- Ora 15:45. Dau cu cartela, cititorul de carduri îmi zice "auf Wiedersehen Frau N" (amabil individ, jos pălăria), plec acasă.
- Ora 16:50. Sunt acasă, omul a ajuns înaintea mea şi-a făcut ceva de-ale gurii, mă năpustesc asupra farfuriei ca vaca-n lucernă. Pun şi de-o cafea.
- Ora 17:30. Am mâncat, trag din cana de cafea şi mă dau pe net. Dacă am energie şi inspiraţie, scriu ceva pe blog. Dacă n-am, se numeşte că n-am şi-n cazul ăsta citesc, sau sporovăiesc cu vreo prietenă, sau joc Zuma (nu râdeţi, vă poruncesc! :D). Dacă aş fi scris despre o zi de vineri, la ora 17:30 aş fi dormit prăbuşită în pat, cu laptopul pe burtă.
- Ora 20:00. Eventual ne uităm la vreun film.
- Ora 22:00. Am făcut un duş, mi-am ales - şi călcat - hainele pentru a doua zi, sunt în pat, citesc. În mod normal s-ar cuveni să dorm, dar nu pot şi pace. Adrenalina îşi cere drepturile, presupun.
- Ora 23:30. În sfârşit, dorm.
Postări
9 comentarii:
Ora 6:00- suna ceasul. Nu conteaza ce zi e, tot la 6 suna. Daca e omul acasa, ii ordon pe voce maraita si acra "Thomas, cafea!" Pleaca omul sa execute cafeaua, eu ma duc la dus, ies din dus, vine cafeaua, ma cremuiesc, boiesc pe ochi
Ora 7:20 ies din casa, vad tramvaiul cum se duce...shit, de-aia alergasem prin casa ca sa prind tramvaiul ALA! Asta e, astept 7 minute, vine altul, pana atunci cumpar un latte.
Ora 7: 30 Sunt in tramvai, citesc Appy Geek si ma oparesc la limba cu latte cumparat acum 5 minute. Urla muzica in urechi, viata incepe sa para suportabila.
Ora 7:45. In fata biroului, bag o pipa si sorb din latte, care intre timp a ajuns la temperatura acceptabila.
Ora 8:20. Telefonul suna in draci, de 20 de minute incerc sa-mi deschid mailul, sa ma loghez in sistem, n-am timp, ca trebuie sa raspund la telefon. Si sa fac insemnari. FML!
Ora 10:00. "Telefonul nu mai suna", ar zice aia de la Sarmalele Reci. Bine ca nu mai suna, dar-ar dracii in cablul lui, ca mai aveam nitel si faceam o cadere nervoasa! Ma apuc propriu zis de treaba.
Ora 11:00, o sterg la o pipa, ca sa nu-i ard un pumn calculatorului. E soare, bag un ochi pe chat-ul privat din telefon, ranjesc cu amicii .
Ora 12: Pranz, mananc repede si ma duc afara. Stau jumate de ora la soare si ascult muzica. Si fumez. Nu vreau inapoi, nuuuuuu
Ora 14: 00 Sedinta. Fie cu seful, fie intre noi. Picotesc ca o baba, nu inteleg nimic din ce se vorbeste, yyaaawwwn, ce plictiseala.
Ora 15:45 Trag tare, sa mai muncesc ceva, inainte sa se termine ziua. Raspund la 54545444 de mailuri, sterg profile, creez profile, caut greseli, repar, informez.
Ora 16:50, incep sa inchid din ferestre de browser, marchez mailuri la care nu am apucat sa raspund, scriu notite pentru maine,
Ora 17:30 Pe spre sala, ma simt ca Rocky Balboa. O sa-i bat si sub limba :))
Ora 19:10, Ma tarasc spre casa. Am facut dus la sala, o sa mai fac unul acasa, ca siroieste apa pe mine.
Ora 20: 15. As manca o piesa de mobilier, negatita, asa raw as manca-o. Innebunesc de foame.
Ora 21:45. Ma simt fresh! Dati-mi ceva de facut ca noaptea e tanara.
Ora 1:35, Stau in pat si boscorodesc lipsa de somn, ma ia foamea, vreau conserva de peste.
Ora 2:15 Am mancat conserva, pisica toarce langa mine, yeeessssss, ma ia somnul.
Si tot asa!
07:05 suna ceasul; il inchid, dau drumul la radio, bolborosesc catre my beter half ca tre sa ne trezim si ma ghemuiesc mai tare sub plapuma.
07:20 il oblig sa se dea jos din pat, altfel ne inghesuim la baie si-o sa-mi sara mustarul si s-a dus zen-il meu.
07:35 baia-i libera, dus, creme, creme, creme, creioane, rimeluri etc ...
07:55 poseta, chei, ochelari de soare - am pornit motorul.
08:30 am ajuns la birou - prima cafea fierbinte, verificat mailuri, verificat planning, incep treaba, intre timp mai iau o cafea si nu stiu cand trece vrenea si s-a facut ...
12:30 pauza de pranz, fie mananc repede inauntru si apoi plec la plimbare vero 15-20 min; fie imi iau sendvisul si-l mananc plimbandu-ma.
13:00 back in business, cu pauza intre 14 si 15 aproximativ, ora in care creierul cam refuza sa gandeasca :))
17:00 cam asta pe ziua de azi, shut down si pe maine :)
17:30 sunt acasa (in cazul in care nu ma duc la cumparatuiri sau la cascat ochii prin vitrine), iubitul meu e deja acasa, mancam, discutam, punem ziua si tara la cale.
19:00 program de voie - internet, telefon, carti, reviste, musfiri
23:00 dus, carte
24:00 uuu, iar e tarziu, iar tragem de noi maine....
Superbe scrieri , intelepciune nemteasca in toate , automatisme perfect sincronizate si o rutina de care sunteti mandre si dependente ca de oxigen !
Din cand in cand , apare timid un personaj umil cu un sufletel acolo si el , numit de sus , arogant , poruncitor : " Omul meu ! "
Cu siguranta el este Omul !
Si in aceeasi masura este intelegator , amabil pana la paroxixm , calm si realmente existential !
Cum ce parere am despre voi ?!
Santeti doar niste ANONIME !
Ecce homo, am zis, cand l-am intalnit!
Adica omul care sa ma suporte dimineata, la fel cum eu il suport seara, cand el e obosit si ciufut si se poarta de parca toate pasarile din curul lui zboara.
Se cheama potrivire de caracter, moncher!
Ai inteles acuma pontul, ANONIMULE?
Nu vorbesc cu tine sehr geehrte imed Carmen !
Bunica mi-a hotarat de la inceput sa nu raspund provocarilor venite din partea Cenusareselor cu aparente de printese intermediate de cremele nutritive de noapte sau de cele de zid vizibil invizibile ...
Am venit in vizita la GRETA si pand termina ea de scris epistola catre " fostul " si angajamentele catre actualul , ca mai apoi sa iasa in balcon si sa arunce in mine cu ce are in mana si la indemana - pana atunci iti fac un minim dialog tie .
Nu tebuie insa sa-ti faci din asta un obicei !
Ai prins ideea ?
CORECTARE :
Am intentionat sa scriu " creme de zi " dar a iesit " de zid " .
Ciudata analogie ... dar nu vreau sa mai dezvolt subiectul , sa fac potriviri , aluzii ...
Si nici sa ma intind la vorbe cu tine - ar fi precum m-as izbi de un zid ... ha , ha , ha !
( Inspiratie de moment )
Carmen, la însemnarea de la ora 2:15 am citit în viteză "am mâncat pisica" :D
Ah, Thea, cât de mult mi-ar plăcea să iau şi eu masa de prânz în aer liber! Da de unde. Firma e mai mult sau mai puţin în mijlocul câmpului (depozit mare, deh), avem o cantină pipernicită unde oricum nu apucăm să ajungem la prânz.... deci sandvişurile să trăiască!
În mod normal aş şterge astfel de comentarii, dar eşti primul "hater" care-mi comentează pe blog, fie şi pentru asta şi ţi-ai câştigat dreptul de-a îţi păstra comentariile. Dar numai pe astea, la următorul comentariu pe astfel de ton intri în spam.
Aşa, şi tu ce ziceai că vrei de fapt? Da, automatismele şi rutina asta fac parte din stilul de viaţă al unei societăţi funcţionale, unde lucrurile merg şi lumea îşi face treaba serios. Ţi se pare ceva aiurea în chestia asta? Nasol pentru tine.
Cât despre părerea ta despre noi, nu ştiu ce anume ţi-a dat impresia că ne-ar interesa....
Trimiteți un comentariu