Pe scurt despre un concert frumos, dar incomplet

Sărind direct la deznodământ, pot spune că experiența concertului de sâmbătă seara al Filarmonicii din Berlin a fost foarte frumoasă, mai frumoasă decât aș fi anticipat. Ce-i drept, nu extraordinară; pentru asta ar fi trebuit să fie Zubin la pupitru...

Dar, dacă n-a fost să fie el de data asta, nu mi-aș fi dorit pe nimeni altcineva mai mult decât pe Gustavo Dudamel. Actual dirijor al Filarmonicii din Los Angeles și al Orchestrei Simfonice Simón Bolívar, la vârsta de 42 de ani este cunoscut în întreaga lume fiind, cu adevărat, o stea pe firmamentul muzicii clasice. În 2026 va prelua conducerea orchestrei Filarmonicii din New York.
Îl mai urmăriserăm în concertele transmise în direct pe platforma Digital Concert Hall a Filarmonicii din Berlin (despre un foarte simpatic moment muzical am povestit acum câțiva ani, aici). Ne place de el, este un muzician deosebit, un vulcan de energie pozitivă, simpatic și atât de evident pasionat de ceea ce face, că n-ai cum să nu-l îndrăgești.
A dirijat inclusiv Concertul de Anul Nou de la Viena, ediția din 2017 (la momentul respectiv fiind cel mai tânăr dirijor din istoria concertului), iar emoția lui te înduioșa, pur și simplu 🙂. Este un munte de talent și, dăruind bucuria muzicii, își trăiește visul.

În repertoriul concertului de sâmbătă se regăseau două lucrări moderne (una dintre ele fiind interpretată în premieră, iar compozitoarea se afla în sală) și Simfonia a V-a de Mahler.
Piesele moderne au fost... errmm, moderne 🙄, adică niște conglomerate de sunete pe care nu știam unde să le încadrez, dar pe care nu mi-aș dori să le ascult a doua oară și m-am bucurat când s-au terminat. Hotărât lucru, n-o să fiu un fan al muzicii clasice moderne (hm, sună a pleonasm, dar ați prins ideea) în viața asta.

Lucrarea lui Mahler a fost cu adevărat încântătoare, făcând notă distinctivă prin solo-urile de corn și trompetă (despre care citisem mai demult că se regăsesc frecvent pe lista pieselor impuse, în cadrul audițiilor de angajare ale orchestrelor). ”O experiență revelatoare”, o descriu criticii, subliniind latura emoționantă și dificultățile personale pe care le avea Mahler în perioada în care a compus-o (când se refăcea după o foarte serioasă problemă de sănătate). În același timp însă, tocmai pentru că treptat compozitorul își recăpăta sănătatea, simfonia are un aer optimist și plin de speranță. ”Adagietto”-ul din partea a patra este una dintre cele mai cunoscute bucăți muzicale din întreaga operă componistică a lui Mahler, deseori fiind parte integrantă din coloana sonoră a diferitelor filme.

Urmărindu-l pe Dudamel în acțiune, m-am surprins de câteva ori zâmbind cu nostalgie. Dirija pe de rost, cu atât de mult entuziasm și energie încât umplea el singur întreaga scenă. Așa trebuie să fi fost și Zubin în anii tinereții, mi-am spus - și gândurile mi se întorceau spre el, iar și iar.
”Oare-o să mai venim la Berlin când nu va mai fi Zubin?”, l-am întrebat pe omul meu când am ieșit de la concert. ”Sigur că da. Mai avem să-i vedem pe Yuja Wang, pe Lang Lang...”.

Știu că are dreptate. Știu și că nu va mai fi același lucru. Nu voi mai regăsi nici pe departe aceeași emoție.
Dar voi avea muzica lui Zubin pentru totdeauna.
Are 87 de ani, s-a luptat cu o boală gravă și continuă să aibă o activitate profesională foarte solicitantă.
Sper că va mai rămâne.
Sper că-l voi mai regăsi la pupitru, în spațiu și timp real.

Ieri după-amiază mi-au căzut ochii pe o postare de pe pagina de Facebook a orchestrei Maggio Musicale Fiorentino, care dezmințea o știre apărută mai devreme pe Twitter și pe un post italian de televiziune, potrivit căreia Zubin ar fi murit. Am înghițit un mare nod. Cotrobăind după mai multe informații, am citit că primii care l-au sunat au fost cei din staff-ul Filarmonicii Israeliene - n-au mai ținut cont de nicio etichetă, nu s-au mai gândit la fusul orar și au telefonat la locuința lui din Los Angeles când abia se crăpa de ziuă. Și l-au trezit din somn, iar el s-a amuzat aflând motivul și i-a asigurat că dacă știrea ar fi fost adevărată, nu le-ar fi răspuns la telefon 😊.

Te rog, Maestro, mai rămâi.