Imi plac foarte mult cateva dintre filmele lui Tarantino ("Pulp Fiction", "Reservoir Dogs", "Four Rooms", "From Dusk till Dawn") si imi plac imens cateva scene din aceste filme. Una din ele este celebrul (pour les connaisseurs) moment "I don't tip", de la inceputul lui "Reservoir Dogs". Dupa ce-am revazut ieri a nu-stiu-cata oara scena, am realizat ca, pe undeva, Mr. Pink are dreptate.
Chiar asa. Care e diferenta intre un chelner si un vanzator la McDonalds? Acesta din urma are tot misiunea de a servi prompt clientul, eventual de a-i raspunde la intrebari si, in general, de a-l multumi. Clientul isi ia punga sau tava cu junk food daunator (dar delicios :D) si isi vede de-ale lui. Vanzatorul mai are de multumit cateva sute bune de clienti pana la sfarsitul programului. Daca vreunul dintre ei nu e satisfacut de calitatea servirii, probabil nu va renunta la produsele McDonalds, dar in functie de cat de suparat e, exista riscul sa-l reclame pe vanzator la paznicul de pe plantatie, pardon la manager.
Prin ce este mai presus un chelner decat un vanzator la Mc? Prin faptul ca te serveste repede, eficient si e amabil? Pai asta e datoria lui. De ce-ar primi "tip" numai pentru ca-si face treaba? Analog, un taximetrist sau coafeza: de ce-ar fi de la sine inteles sa primeasca 10% numai pentru ca te-a dus la destinatie, respectiv ca ti-a aranjat parul? Asta le este meseria, asta sunt platiti sa faca. Cu toate acestea, inclusiv in ghidurile de calatorie sunt incluse indicatii referitoare la obiceiurile locale referitoare la bacsis.
Nu ma intelegeti gresit. Nu sunt deloc impotriva bacsisului. I always tip :D Doar ca nu inteleg ce anume sta la baza principiului instituit de societate si conform caruia unii sunt indreptatiti la bacsis, in timp ce-n cazul altora nici nu se pune problema.
2 comentarii:
Eu stiu ca bacsisul se da celor care presteaza meserii cu remuneratii mici (vezi chelneri, taximetristi etc) pentru ca se presupune ca asa ajung si ei la un salariu decent. Ca bacsisul a aparut pentru ca e salariul mic sau ca salariul e mic pentru ca e bacsis, insa, n-as putea sa spun :)
Si diferenta intre vanzatorul de la Mc si chelnerul este ca la Mc ma duc sa imi iau punga cu tasty guilty fatty pleasures, pe cand la restaurant se intampla (sau ar trebui sa se intample) o experienta :) Asa zic eu.
I tip. Intotdeauna :)
@TheBanjer, hmmm.... o parte din mine iti da dreptate, alta nu. Partea capoasa e aia care se gandeste ca, daca urmam principiul remuneratiilor mici, nici cei de la Mc nu au un salariu glorios.
Partea care-ti da dreptate se refera la faptul ca restaurantul ar trebui sa insemne o experienta. Imi aduc si-acum aminte ce mult mi-a placut felul in care un chelner ne-a prezentat un vin... :)
Cred c-ar iesi o dezbatere foarte interesanta pe tema asta :)
Trimiteți un comentariu