În ultima vreme m-au enervat, fiecare în felul său, următoarele chestiuni / aspecte:
- camioanele și tractoarele (ce fac mai ales astea din urmă la șase dimineața, de nebune pe șosea? Umblă huhurez cu 20 km/h ca să exaspereze șoferii, aia fac).
- brutăria/patiserie de lângă serviciu, de unde majoritatea ne aprovizionăm dimineața. Oferta lor nu trece în ruptul capului de următorul stadiu: sandvișuri cu-de-toate, pateuri cu brănză și/sau șuncă, "portofele" (a se citi ștrudel) cu mere sau cireșe, un fel de tarte cu brânză sau cu prune, precum și turtă dulce, că e de sezon. M-am săturat de toate și demult nu le mai mănânc decât ca să mănânc. De ce n-or diversifica nițel oferta? Nici n-ar trebui să se strofoace prea mult; ar putea încerca un portofel cu prune, de exemplu. Sau un sandviș cu turtă dulce, aia da inovație :D
- nu mai am energie pentru nimic seara, nici măcar pentru citit. De scris pe blog, de cele mai multe ori nici pomeneală. În schimb, adorm greu și dimineața aș da nu doar un cal, ci o herghelie, pentru o jumătate de oră de somn în plus.
- oricât de stupid (sau de femeiesc, sau de-amândouă ar putea părea), de
câteva zile nu reușesc să-mi găsesc o anume pereche de pantaloni de
casă. Ultima dată au fost văzuți în coșul de rufe, după care le-am pierdut urma. I-am căutat peste tot, atât în locurile plauzibile, cât și-n cele
mai puțin probabile. Nu dau de ei nicăieri, și asta mă scoate din
sărite. Sunt foarte comozi, stau și frumos pe mine, dar dincolo de asta,
ma exasperează: unde pot să fie, frații mei albi?!
- am comandat o carte pe Amazon care n-a ajuns nici după aproape două săptămâni, deși banii au fost luați din cont chiar a doua zi, dacă-mi amintesc bine.
- o mulțime de videoclipuri youtube îmi sunt inaccesibile pentru că nu sunt respectate drepturile de autor. "Zapp-ez" youtube de mai bine de-un ceas, căutând clipuri cu Zubin Mehta și nobilele mele simțăminte la adresa celor de la GEMA se intensifică pe măsură ce constat că nu pot vedea nici aia, nici aia, nici ailaltă. Dacă aș putea pune un pătrățel roșu la postul ăsta m-aș exprima ceva mai liber de-atât, respectiv le-aș spune eu capetelor ălora pătrate ce-ar putea face cu drepturile lor. Și, evident, aș pretinde și drept de autor pentru gingașele mele urări :))
Una peste alta, cea mai sâcâitoare problemă rămâne cea a pantalonilor. Unde sunt, domn'le?
Postări
5 comentarii:
Povestea ta cu pantalonii imi aduce aminte de o intamplare de a mea cu o soseta de dres; am pierdut-o de azi pe maine si treaba asta m-a mirat foarte tare; n-am facut prea mare caz de diparitia ei - era doar o soseta, nu o pereche de pantaloni :) - dar mai tarziu am descoperit-o in sacul aspiratorului :).
Calci pantalonii aia, de obicei? Nu cumva i-ai calcat si i-ai pus pe un umeras, cu bara, sub vreo camasa, sacou, palton?
Daca impachetezi pantalonii ( btw, sunt de trening? :D), poate au alunecat in spatele teancului. Daca nu, i-ai vandut si-ai baut banii si acum nu-ti mai aduci aminte :))
@Thea, aspiratorul iese din discuție, că n-ar fi avut pe unde să pătrundă. Păcat, ar fi fost încă o ipoteză care-ar fi meritat investigată :))
@Carmen, nu-i calc, sunt dintr-un material care nu se calcă :))
Este evident deci că nici până acum nu i-am găsit! Cred că ipoteza formulată de Carmen se conturează tot mai mult :D
Eu am "pierdut" o pereche de pantaloni de casa acum un an si jumatate. I-am cauatat peste tot. Nu i-am mai gasit. Prbabil voi da peste ei cand ma astept mai putin, cine stie in ce loc aiurea, la care nici nu m-am gandit.
citrice
@Citrice, eu am dat peste ei acolo unde țin lenjeria de pat. Ar fi asta o idee?
De asemenea, dacă n-ai făcut-o încă, îți recomand să cauți la hainele soțului. Eu am recuperat de-acolo niște tricouri mai demult, pe care de asemenea le dădusem dispărute în primă fază.
Trimiteți un comentariu