miercuri, 2 octombrie 2013

"Breaking Bad" şi "Dexter", la final


 (VĂ PREVIN: ACEST POST CONŢINE SPOILERE! MULTE :D)

De curând s-au încheiat două seriale-cult, seriale care mi-au plăcut foarte mult şi pe care le-am urmărit cu sufletul la gură (şi uneori ţinând o pernă strâns în braţe, în momentele mai tensionate). Foarte diferite din toate punctele de vedere şi în ansamblu foarte bine realizate, deosebindu-se însă într-un aspect decisiv: deznodământul. Unul a fost, din punctul de vedere al fanilor din întreaga lume (aici incluzându-mă şi pe mine), un eşec incredibil. Incredibil de mare, vreau să spun. Şi de stupid. S-au înecat ca ţiganul la mal. Celălalt serial s-a încheiat exact aşa cum trebuia şi aşa cum era firesc să se termine, fără vreo notă forţată de senzaţional, toate piesele "căzând" la locul lor.

"Dexter" a avut parte nu doar de un final ratat, ci şi de un ultim sezon dezamăgitor. Practic, toată acţiunea sezonului final s-a construit în jurul unui singur caz, Dexter & compania făcând slalom printre cadavrele cu craniu spintecat, asta în timp ce Dexter are "issues" cu Dr. Vogel în care vede un fel de proiecţie a mamei pe care n-a avut-o niciodată, cu Hannah care s-a reîntors în forţă în viaţa lui şi cu Deb, care nu doar că ştie tot adevărul despre el, dar a ucis-o pe La Guerta pentru a-l salva. Scenariştii forţează nota până la limita verosimilului, introduc personaje care promit, dar care se dovedesc a nu avea niciun rol în desfăşurarea acţiunii, deci sunt cam degeaba (ca de pildă fiica lui Masuka), iar finalul a fost în contradicţie cu tot ce se întâmplase până atunci şi cu toate trăsăturile de caracter ale personajelor principale. 


Finalul a fost absolut stupid. Deb e împuşcată şi intră într-o comă din care nu mai are nicio şansă să-şi revină (asta nu înainte de a-i spune lui Joey că-l iubeşte, un element de telenovelă complet inutil). Dexter, doborât de remuşcări şi de revelaţia că are un rol nefast în viaţa tuturor celor care-l iubesc, o deconectează de la aparate, după care, profitând de faptul că spitalul era evacuat din cauza unei tornade, o fură şi o duce pe barca lui, pornind în larg, în plină furtună. O ia pe Deb în braţe şi-o aruncă în mare, chestie care m-a făcut să ridic o sprânceană: simbolistic vorbind, de ce-ar arunca-o la un loc cu toţi criminalii făcuţi bucăţele de el de-a lungul atâtor sezoane? Care e, hmm, logica? Mă rog. N-am găsit-o şi nici nu cred că există. După ce corpul lui Deb dispare în apă, Dexter se avântă direct în mijlocul furtunii, ultimul său gând fiind că trebuie să-i protejeze pe Hannah şi Harrison de el însuşi. 
A doua zi e descoperită o bucată ruptă din barcă, iar concluzia este că a avut loc un naufragiu şi n-au existat supravieţuitori. Hannah, care a reuşit să fugă din Miami, citeşte în ziar despre moartea lui Dexter, oftează şi-i spune lui Harrison "hai să mergem la o îngheţată". Epic fail. 
Dacă-n acel moment ar fi apărut genericul, ar mai fi fost cum ar mai fi fost. Nu extraordinar, nu un final de calibrul unui serial de opt sezoane, dar hai, treacă de la noi... Însă în loc de generic, ni s-a arătat o staţie de prelucrare a lemnului, situată undeva în munţi şi unde.... lucrează Dexter. Mai îmbătrânit, cu barbă şi privire goală. The End.

Spanac pe băţ, dacă-mi permiteţi. Aşadar Dexter nu s-a sinucis (dar de ce-ar mai fi vrut să trăiască? Soră-sa a murit din cauza lui, la Hannah şi Harrison a renunţat, so?), în schimb s-a retras la munte şi taie buşteni în loc de oameni.
E atât de ridicol, încât nu-mi rămâne decât să mă întreb ce-or fi avut scenariştii în cap. Mii de fani au scris pe pagina de Facebook a serialului, exprimându-şi stupefacţia în faţa acestui eşec lamentabil. "Lame", "I am very disappointed", "you writers god PAID for that?!", "horrible end", "why?! The fans deserved better!", "you ruined a great series in 5 minutes" sunt doar câteva reacţii ale celor care au urmărit serialul.
Chiar că au dat cu proverbialii muci în fasole. După cum spunea un comentator citat mai sus, un final de cacao a stricat un serial excelent. Sper măcar că scenariştii au fost prăjiţi pe grătar pentru chestia asta :D

Şi acum.... o reverenţă în faţa lui Vince Gilligan, creatorul capodoperei numite "Breaking Bad", serial care s-a încheiat duminică şi care a fost, de la primul episod şi până la genericul de final, absolut extraordinar.


Despre "Breaking Bad" am scris şi anul trecut. Acum, după ce s-a terminat, pot spune nu doar că este unul dintre cele mai bune seriale din lume; este incomparabil. Asta pentru că adjectivul "magnific" nu are grad de comparaţie.

Walt trebuia să moară. Nu se putea altfel. Întrebarea era numai, în ce fel va muri şi ce va lăsa în urmă. A fost împuşcat, după ce a ucis de unul singur câţiva oameni înarmaţi, cu ajutorul unei instalaţii ingenioase pe care eu am perceput-o ca fiind cântecul lui de lebădă: de la un tip atât de inteligent şi creativ nu te puteai aştepta decât la o "scamatorie" de felul ăsta. Mi-a plăcut momentul, m-a făcut să zâmbesc; era atât de "made in Walt".

Niciun personaj nu a fost inutil, nimic n-a fost doar "ca să fie", totul a avut un sens şi pentru toate s-a găsit fie o explicaţie, fie un deznodământ. Jesse, care n-a fost niciodată un criminal cu sânge rece, nu l-a putut împuşca pe Walt atunci când a avut ocazia, deşi îl ura. Faptul că a reuşit să scape m-a bucurat cu adevărat şi-ar fi trebuit să mă vedeţi cum am sărit entuziasmată de pe canapea, strigând "ura pentru Jesse!" (ăsta da fan adevărat, nu? :D).
Mi-a părut rău de Hank, dar pe de altă parte (şi apropo de ce spuneam mai sus, că nimic n-a fost fără rost), dacă n-ar fi murit el, finalul n-ar fi putut fi cel care-a fost. Pentru ca Walt să iasă din scenă cu demnitate (aşa cum se cuvenea pentru Heisenberg, baronul "blue meth"), Hank trebuia să dispară în mod dramatic.

Dacă nu scriu despre "Breaking Bad" atât de mult cum am scris despre "Dexter", e pentru că nu am nimic de reproşat. A fost perfect aşa cum s-a încheiat şi a lăsat loc şi pentru o continuare promisă de Vince Gilligan şi care s-ar numi "Better call Saul" :)) (da, şi nevăstuica aia de Saul a reuşit să fugă :D). Premisele sunt foarte bune: Jesse a scăpat, ştie să prepare "blue meth", iar zecile de milioane de dolari ale lui Walt există încă şi trebuie doar să fie găsite. Aşadar... way to go! :))

"Breaking Bad" ar putea constitui material didactic pentru cei care studiază scenaristica. A impus un standard foarte înalt. Îmi menţin opinia exprimată în articolul de anul trecut: este simply the best.

Niciun comentariu: