Cred că e primul an în care nu simt Paștele. Dar, totodată, e primul an în care Paștele ortodox e hăăăăt mai bine de-o lună mai târziu decât cel catolic. Sunt convinsă că asta are legătură cu starea mea de spirit (sau cu ne-starea, mai bine-zis). Aerul sărbătoresc s-a dus de-aici, iepurii și-au pus urechile pe spinare și-au șters-o (cum altfel decât iepurește, ahem), familiile și prietenii ne sunt departe, deci de unde atmosferă pascală? N-avem, reveniți la anu'.
Am efectuat o salată Boeuf, la sarmale am decretat că renunțăm tura asta, mai o friptură, mai o prăjitură cu mere și nuci caramelizate (cumpărată, nu mă bănuiți pe mine de asemenea vitejii, că parol nu-i cazul), mai niște ouă colorate, mai niște urecheați din ciocolată și... cam asta. Gastronomic vorbind, nu-mi lipsește decât inegalabila pască făcută de bunică-mea. Îi iese extraordinar de fiecare dată, atât cea cu brânză, cât și cea cu ciocolată. Pun două kile pe mine numai amintindu-mi cum tăiam colacul din aluat, că nu-mi plăcea în mod deosebit și mâncam doar partea cu umplutură. Cinci-șase felii o dată, nu mă jucam :D
Din punct de vedere spiritual, îmi lipsesc cei dragi și slujba de Înviere. Mi-e foarte, foarte dor să iau Lumină, să cânt împreună cu mulțimea "Hristos a înviat" și să răspund preotului cu "Adevărat a înviat".
Cred că mă apuc de recitit "Quo Vadis".
Vă doresc sărbători liniștite, iepuraș generos (al meu vine cu DHL, săptămâna viitoare cândva), cât mai puține sms-uri cu "lumina sfântă să vă învăluie" :D și orice altceva vă doriți voi :)
Postări
7 comentarii:
Cristos a înviat!
Deşi cu întârziere, îţi doresc sărbători cu iz de copilărie şi un iepuraş cât mai bogat.
Eu anul acesta am fost gospodină. Am făcut pască cu brânză, cozonaci, umplutură (mâncare specifică de Paşte aici în Ardeal), şniţele, chiftele şi am vopsit ouă roşii. Aseară am fost toţi trei, împreună cu socrii, să luăm Lumină şi cu coşul la sfinţit (tot obicei ardelensc).
Totuşi, aşa cum spui tu, parcă nu mai simt atmosfera de sărbătoare. Nu mai e la fel ca şi în copilărie, deşi noi avem familia aproape de noi. Probabil de vină e agitaţia din jurul nostru, stresul de a le face pe toate la timp, şi pur şi simplu, uităm esenţa, uităm să ne bucurăm de această minunată sărbătoare.
Cam asa a fost si pe la noi... Suntem prea obositi si ocupati cu altele. Oua rosii - avem; cozonac - este; pasca - trebuia mai multa; musafiri - cat incape (seria a doua - maine). Si totusi, parca nu Pastele a fost.
Veronica.
Si eu m-am simtit cam fara directie fara ai mei aici; am recuperat culinar, ca sa zic asa, am facut cam de toate in afara de cozonac - la asta nu m-am bagat niciodata. Ce a fost imbucurator aici, a fost ca anul asta s-a tinut slujba de Inviere in limba romana! Cativa oameni inimosi au pus la cale asta, asa ca peste 100 de romani ne-am bucurat de o slujba de Inviere aproape ca acasa! :)
De azi s-a dus atmosfera de sarbatoare, muncim! :)
Te pup si Cristos a Inviat!
Nici la noi n-a existat Paste. Prea la mare distanta de cel catolic a fost, de zilele libere si de iepurasii din magazine. Oricum, am urat catorva prieteni "Paste fericit" si la fel iti urez si tie! Si la cat mai multe scrieri frumoase!
@Ale, adevărat a înviat! Foarte harnică ai fost, aproape că mă rușinez citindu-te :) Pentru voi a fost primul Paște în trei, cred, nu? :)
@Varonica, exact: parcă nu Paște a fost. A fost o sărbătoare, a fost.... ceva, dar nu ce-mi amintesc eu că era Paștele odinioară.
@Thea, m-ai atins la suflet menționând slujba de Înviere... Of, cât de mult mi-aș mai dori și eu. Bravo celor ce-au pus la cale :) Adevărat a înviat!
@Dana, bine ai venit :) Îți mulțumesc mult pentru urări, pe care ți le întorc înmiit, și pentru că ești aici :)
Multumesc! Bine te-am gasit! (de cateva luni :P)
A fost al doilea paşte in formulă de 3. Anul trecut avea Sebi mai puţin de trei luni. Acum a înţeles câte ceva din ce se întâmplă, a fost fascinat de luatul luminii, şi s-a bucurat din plin de cadourile de la iepuraş.
Trimiteți un comentariu